Salina Cacica este o exploatare minieră a sării aflată în localitatea Cacica, Județul Suceava, Bucovina, România.

Cercetările arheologice întreprinse în 1952, 1968 și 1989 la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu (mileniul 5 î.Hr.) În zonă există și în prezent mai multe izvoare sărate. Procedeul de obținere a sării recristalizate din saramura de la Runc era de ridicare a unui rug cu patru laturi din lemn, aprinderea focului sub acesta lăsându-l să ajungă în flăcări în întregime, după care se lua saramură din izvor și se lăsa să picure. După răcirea lemnului sarea era scoasă prin lovire și împachetată în saci, fiind utilizată atât pentru consumul uman cât și animal.

Date tehnice

Galeriile sunt săpate manual, având profil dreptunghiular, nesusținute și nearmate, cu o lățime minimă de circa 1 m. Sunt prezente infiltrații din pânza freatică și din procesul de producție care sunt drenate pe canale colectoare laterale. Zăcământul a fost atacat de 3 puțuri verticale: puțul principal de extracție, puțul de aeraj și cel de alimentare cu apă a bazinelor. Din puțul de extracție s-au deschis 3 orizonturi:

Orizontul I: se află la adâncimea de 35 m.

Orizontul II: se află la adâncimea de 55 m. Între orizontul I și III s-au plasat bazinele de dizolvare conice, cunoscute sub denumirea germană de Sinkwerksbetrieb deschise din galeriile principale în două tuneluri perpendiculare, cel superior de 110 m lungime și cel inferior de 130 m lungime. Cele două galerii au fost unite la distanța de 100 m de galeria principală cu un puț vertical de cu secțiunea de 4x4 m pătrați. Baza puțului a fost unită cu orizontul I printr-un plan înclinat cu trepte ce servea drept acces la bazin. Pentru separarea impurităților din saramură s-a construit din lemn în partea inferioară un sorb-filtru cu înălțimea de 5 m. Pentru terminarea lucrărilor puțul a fost umplut cu apă pe o înălțime de 10 m. Dizolvarea fiind de-a lungul timpului mai accentuată la porțiunea superioară, bazinul a aluat forma de con. Alimentarea cu apă se făcea de la partea superioară printr-o conductă iar saramura era preluată printr-o conductă aflată la partea inferioară. Pentru etanșeitatea fundului bazinului se executa un dop de argilă construit sub formă de baraj alcătuit cu pereți despărțitori de lemn. S-a ajuns la un număr de 3 bazine cu diametre de 50, 80 și 90 m, înălțimi de 6-7 m și volume cuprinse între 7500-15000 m cubi de saramură. Saramura rezultată se fierbea într-o baterie de evaporare formată din 2 cazane din tole de oțel nituite, având fiecare o suprafață de evaporare de 60 m pătrați, o adâncime de 30 cm și o producție de 11.000 kg. sare/24 h. Începând cu anul 1956 exploatarea sării se face prin sonde amplasate în subteran, prin metoda dizolvării cinetice în trepte mici și cu ridicări continue.

Orizontul III: se află la adâncimea de 70 m.

Zona turistică

Intrarea în mină se face pe 192 de trepte vechi de brad aflate de la începutul exploatării, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn, dispuse în spirală înconjurând puțul principal de acces și aeraj. Temperatura în subteran este de aproximativ 10 grade Celsius.

• Muzeul sării - se află în clădirea administrației și deține unelte, hărți, fotografii, diverse minerale, cultură arheologică.
• Capela romano-catolică Sf. Varvara - aflată la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 29 metri adâncime. Capela, prima de acest fel amenajată într-o salină din România, a fost inaugurată în anul 1806 la inițiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte și după terminarea lucrului (în localitate nefiind nici o biserică). Inițial era căptușită cu lemn, acesta fiind îndepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sfânta Varvara, patroana minerilor. Capela deține: altar, icoane, candelabru, amvon și balcon pentru cor. Altarul și amvonul au fost sculptate în sare. Capela are dimensiunile: 25 m lungime, 9 m lățime și 7 m înălțime. Pereții sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara. Cândva era celebrată în subteran zilnic Sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici și ortodocși. În prezent, la data de 4 decembrie a fiecărui an, coboară în capelă preoții celor 3 confesiuni pentru a celebra un Tedeum, iar copii prezintă un program artistic în costume populare ale celor 3 etnii și în 3 limbi.
• Capela ortodoxă - aflată la adâncimea de 35 metri, unde se desfășoară Orizontul I. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă și are pe pereți basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă, opera recentă a unor sculptori din zonă, unele după modele similare de la Salina din Wieliczka de lângă Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sfântului Daniil Sihastrul.
• Lacul Sărat - este o amenajare artificială săpată manual de mineri la o adâncime de 42 metri. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri.
• **Sala de dans denumită și „Sala Ing. Agripa Popescu” **(după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului) - aflată la adâncimea de 45 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x6 metri, iar la capete are 3 balcoane săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive.
• Grota piticilor